Un mers lin,ma ducea probabil spre o viata mai buna.Rochia neagra.in stil gotic,ma facea sa ma simt ca o printesa.Nu intelegeam mare lucru din ce se intampla in jurul meu,dar cateva minute mai tarziu,aud cum o voce din capatul scarilor mi se adreseaza:
-Limuzina dumneavoastra a sosit deja,domnisoara Lissa!
Limuzina?!
Cumva traiam intr-un castel si inainte si nu stiam eu?Din limuzina coboara,o persoana,cu un chip pe care sigur nu l-ai fi uitat niciodata.Parul sau era de-un negreu identic cu rochia mea,iar ochii semanau cu doua smaralde ce stralucesc chiar si in intuneric.
-Ma bucur sa te vad,Lissa!De asemenea,ma bucur ca ai dat curs invitatiei mele,de a lua parte la salvarea lumii!
Salvarea lumii?!
Acum devine din ce in ce mai ciudat.
-Ti-am adus niste haine,sa te schimbi si….
Totul s-a transformat dintr-odata intr-un negru intens,de care nu puteai scapa prea usor de el.Nu stiu cat a durat drumul.Singurul lucru pe care il stiu este ca m-am trezit intr-o padure.Copacii erau desfrunziti,iarba era vestejita.Nimic din acea padure nu era normal.Parea ca acolo sa se fid at o batalie pe viata si pe moarte intre natura si o fiinta nepamantesasca.
Cand am deschis ochii,privirea mi s-a oprit pe aceeasi persoana pe care am intalnit-o la limuzina.
-Tu?!Vreau sa stiu de ce m-ai adus aici?
Am incercat sa-I repun intrebarea de cateva ori,dar in zadar.S-a facut pur si simplu ca nu ma vede si si-a continuat discutia la telefon.Incercand sa ma ridic,mi-am dat seama ca sunt legata si de maini si de picioare
-Ai putea sa fi si tu mai discreta atunci cand tipi?
-Poftim?Adica ma rapesti si tot tu vrei sa tac?
-Sunt aici sa te salvez…Nu sa te rapesc.In momentul in care ai vrut sa urci in masina,cinci indivizi au inconjurat limuzina,iar doi te-au adormit pe tine.
-Si tu de ce naiba n-ai facut nimic sa ma salvezi?
-Unul din era un vrajitor foarte puternic si mi-a blocat puterile.Nu am fi ajuns in situatia asta,daca mi le puteam folosi.
Dintr-o data s-a lasat o tacere mormantala,iar el a venit spre mine sa ma dezlege.Mainile lui erau foarte fine.Atunci cand vom iesi din aceasta situatie,parca infinita,il voi ruga sa-mi recomande si mie tratamentul pe care il foloseste.
Chinuindu-se sa ma dezlege,privirile noastre se intalnesc pentru cateva momente,iar el mi-a soptit.
-Lasam treaba asta pentru dupa ce te dezleg.
Ce a vrut sa spuna cu asta?!
Nici nu am avut timp sa ma gandesc,cand dintr-o data,simt cum pe buzele mele raspund sarutului pe care el mi l-a ,,adresat” cu o foarte mare delicatete,dar luandu-ma totusi prin surpindere.
Cateva clipe mai tarziu,am intrerup sarutul nostru si am revenit la realitate.Avem o lume de salvat!
-Cred ca acum am inteles la ce te refereai!
-Ma bucur!mi-a raspuns el cu blandete.A inceput sa caute prin buzunare,pana cand a dat de o cutiuta mica si rosie
-Asta este pentru tine.Aveam de cand sa ti-l dau la logodna noastra.
Am deschis cutiuta,iar in ea se afla un superb lantisor,ce purta pe ea un pandantiv sub forma de cruciulita.
-Wow…iti multumesc.Nu am cuvinte.Este foarte frumos!
Magia care ne inconjura s-a spulberat intr-o clipa.Privirea lui blanda,s-a transformat intr-una terifiata,de parca ma tranformasesm in cea mai oribila creatura posibila.
-Tu?!mi s-a adresat el…Tu esti cea care distruge lumea!
Chiar nu stiam despre ce vorbeste…Studiindu-mi corpul…am observat cum trupul meu uman s-a transformat intr-unul neuman....Abia acum intelegeam de ce casa mea era mereu distrusa.
Am incercat sa ma apropii de Eric,insa el si-a folosit una din puteri pe mine.Nu stiam ce se intampla,dar simteam cum,toata vlaga din mine este epuizata si usor,usor,incepeam sa inchid ochii sa adorm.
,,Nu este corect.Trebuie sa inving acest monstru care a pus stapanire pe mine.”dar instictele mele spuneau altceva.Simteam nevoia sa ucid.
Dintr-o data aud un scancet de bebelus.
Prin ochii mei de fiara,vedeam cum o persoana imbracata intr-o rochie alba,ce semana cu o ursitoare.
In brate ducea ceva,dar nua am reusit sa deslusesc.
Femeiea se apropia din ce in ce mai mult si obsaervam cat de frumoasa era.Parul lung si negru,iar trasaturile fetei se asemanau putin cu cele ale Albei-ca-Zapada.
Abia cand s-a apropiat de Eric,am observat ca avea un bebelus in brate.
-Lissa,nu te lasa condusa de instincte si nici de acest barbat care iti spune vorbe inselatoare.
Am facut ochii mari si i-am facut un semn sa-mi explice ceea ce vroia sa spuna.
-Acest copil l-ai adoptat acum cinci luni,impreuna cu Eric.L-ai indragit de cum l-ai vazut.Acest barbat,ti-a spus numai vorbe desarte.Intr-adevar Eric vroia sa-ti dea colierul la logodna voastra,dar el nu este Eric.
Acum chiar nu mai intelegeam nimic.Adica…Eric nu era Eric?!
-Acest om…fals…este creatura in care esti tu transformata cu acum.A vrut ca lumea sa ii apartina lui,darn u putea facae nimic din cauza blestemului care s-a abatut asupra lui,acum 3000 de ani.Poate lua forma oricarei fiinte pamantesti…
-Lissa!a strigat o voce ragusita,aflata in spatele meu.
M-am intors usor si l-am vazut pe adevaratul Eric,care era grav ranit si cerea ajutor.In mintea mea au derulat o groaza de amintiri,pe care le aveam alaturi de Eric si bebelusul adoptat.Atunci am simtit cum o durere acuta imi sageta pieptul ,incat m-a obligat sa cad la pamant.
Chiar si cu privirea mea incetosata am observat cum barbatul care m-a mintise se transforma din nou in creatura hidoasa in care eram eu transformata.Inconstienta a pus stapanire pe mine sin u am mai stiut ce s-a mai intamplat
-Lissa!!!o strigat o voce puternica la mine
-DA!!!i-am raspuns cu un tipat.Eric?!
-Scumpo,ai visat cam urat,asa-i?
-Am stat cateva momente memiscata observand bebelusul in patutul sau dormind,iar pe Eric,care se uita terifiat la mine.
-Mda…cred ca da.
La un moment am observat o silueta imbracata in alb,la geam.M-am dat repede jos din pat si am observat ca era chiar femeia din visul meu.Cand m-a vazut,mi-a facut cu ochiul si mi-a zambit,dupa care dispare ca prin magie.
